Informații Constructive Episodul 4: Coloana Infinitului
În onoarea celui mai renumit sculptor român, Constantin Brâncuși, episodul 4 din seria „Informații Constructive by Nifron” vorbește despre Coloana Infinitului.
Constantin Brâncuși
Născut la 19 februarie 1876, la Hobița, Gorj, Constantin era al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși și al Mariei Brâncuși. Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni. Copilăria sa a fost marcată prin dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi.
La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuși au constat mai ales în reprezentări clasice ale formei umane. Transformarea operei sale a suferit o evoluție rapidă, astfel, începând din 1907, reprezentările antropomorfe ale artistului încep să fie recunoscute la nivel mondial.
Geniu național
În 1964, Constantin Brâncuși a fost recunoscut în România ca un geniu național. În consecință, trilogia Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinitului, Poarta sărutului și Masa tăcerii au putut fi amenajate și îngrijite. Acestea au fost lăsate în paragină un sfert de veac și au fost foarte aproape de a fi dărâmate.
Coloana Infinitului
Una dintre cele mai apreciate lucrări ale artistului român este Coloana Infinitului. Inaugurată la 27 octombrie 1938, Coloana are o înălțime de 29,35 de metri și este compusă din 16 module octaedrice suprapuse. La extremitățile inferioare și superioare având câte o jumătate de modul.
Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea originală era „Coloana recunoștinței fără sfârșit”, iar ea a fost dedicată soldaților români din Primul Război Mondial, căzuți în 1916, în luptele de pe malul Jiului.
Construcția Coloanei
Coloana a fost turnată în fontă în septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petroșani. Acest proiect are o fundație foarte solidă, întrucât susține o asemenea greutate (aproximativ 30 de tone) și înălțime a coloanei.
Astfel, s-a gândit o fundație de tip piramidă, cu vârful în jos și care conținea la adâncimea maximă de 5 m un nucleu numit cheson format din fier, oferind un centru de greutate foarte jos.
Betonul, cea mai bună alegere
Se pare că și sculptorul Constantin Brâncuși a ales betonul pentru fundația acestei minunate capodopere arhitecturale, dorind să-i ofere durabilitate în timp.
Alămirea Coloanei s-a făcut la fața locului, aplicând prin pulverizare sârmă de alamă. Această tehnologie a fost utilizată la vremea respectivă pentru prima dată în România și a fost adusă special din Elveția.
Între anii 1998 și 2000, Coloana Infinitului a fost restaurată prin intermediul unei colaborări dintre Guvernul României, Fondul Mondial al Monumentelor, Banca Mondială și alte grupuri românești.
Dacă ți-au plăcut „Informațiile Constructive by Nifron” din Episodul 4, urmărește-ne paginile noastre de Facebook, Instagram, Tik Tok și canalul nostru de YouTube. Rămâi la curent cu noutățile din lumea betonului!